Vizita bobocilor la Sibiu, capitala culturală europeană pe anul 2007

O legendă spune că acum 800 de ani fondatorii oraşului au trasat cu două săbii locul unde va fi viitoarea aşezare a localităţii. Aceste săbii sunt şi astăzi pe stema oraşului. Săbiile Evului Mediu au fost retrase şi Sibiul a devenit adăpost pentru oameni de culturi diferite, care vorbeau limbi diferite şi aveau religii diferite. Aceşti oameni au trăit secole întregi împreună, aducând tot mai aproape diversele comunităţi etnice şi ajugând la modelul de convieţuire din ziua de azi.

Situat în inima României, cetatea de pe malul Cibinului este un muzeu de arhitectură în aer liber. Reşedinta a mitropolitului Ardealului şi a episcopului evanghelic, Sibiul s-a dezvoltat ca aşezare pe ruinele anticei Cedonia. Primii colonişti germanofoni, flamanzi si mozelani au întemeiat aici o nouă aşezare, Hermanstadt, pe la jumătatea veacului al XII-lea. Alcătuit din gospodării închegate, cu porţi înalte - tipice burgurilor germanice. După invazia tătarilor la 1241, a apărut necesitatea realizării primelor fortificaţii, care au evoluat de-a lungul secolelor, transformând Sibiul într-o citadelă. Dacă în general, oraşele vechi erau construite în jurul unei pieţe, Sibiul se mândreşte cu, nici mai mult nici mai putin, trei piete mari, practice, trei puncte centrale. Breslele din Sibiu erau cunoscute în toată lumea. Una din cele mai puternice bresle era cea a aurarilor, pentru că aurul extras din Munţii Apuseni, înainte de a lua drumul străinătăţii era prelucrat la Sibiu. După construirea celei de-a patra centuri de fortificaţii, în secolul 15, cetatea de pe malul Cibinului era de mărimea Vienei şi era cel mai mare oraş din Transilvania. În 1699, Transilvania a fost atribuită Austriei, iar Sibiul a devenit capitala provinciei şi sediul Guvernatorului. Cel mai renumit dintre guvernatori - Baronul Samuel Bruckenthal a lăsat în urmă o colecţie de artă care a constituit baza pentru realizarea faimosului muzeu ce îi poarta numele.

În secolul XIX, prinde viaţă la Sibiu una din cele mai importante mişcări culturale româneşti - ASTRA, care s-a născut din idealurile revoluţiei de la 1848.

La invitaţia doamnei Silvia Macrea, directoarea ansamblului profesionist „Cindrelul Junii Sibiului”, o delegaţie a membrilor C.R.S. din Satu Nou a participat la festivalul internaţional „Cântecele munţilor” care a avut loc în perioada 1-5 august 2007 la Sibiu, România. Această manifestare s-a desfăşurat în mai multe localităţi din judeţul Sibiu (Mediaş, Sibiu, Agnita, Avrig, Cisnadie, Dumbrăveni, Tălmaciu, Copşa Mică, Ocna Sibiului, Sălişte) cu scopul de conservare şi promovare a tradiţiilor autentice. Alături ne-au fost dl. Nicolae Gaita şi Stanco Bundrea, vicepreşedinţii C.R.S. cât şi reprezentanţii picturii naive din Uzdin.

La ediţia din anul acesta au avut loc paradele portului popular, spectacole folclorice, workshop-uri, seri cu specific culinar tradiţional şi expoziţii de artă populară cu vânzare.

Bobocii au participat cu o expoziţie intitulată „Tradiţii şi obiceiuri în Banatul Sârbesc” care a avut loc 1-2 agust la Casa Armatei. Tot la Casa Armatei din Sibiu a avut loc şi expoziţia de pictură naivă din Uzdin.

Pe data de 1 august la orele 20.00 s-a prezentat spectacolul folcloric în Piaţa Mare, „Junii Sibiului şi invitaţii”, fiind prezentat de Iuliana Tudor. Spectacolul a fost acompaniat de binecunoscuta orchestră „Lăutarii” din Chişiniău, Moldova, a maestrului Nicolae Botgros. Invitaţii acestui spectacol au fost Sava Negrean Brudaşcu,  Traian Jurchelea, Nicolae Furdui Iancu, Maria şi Tudor Furdui Iancu, Cristian Pomohaci, Niculina Sotican, Viorica Macovei, Nineta Popa, Florentina şi Petre Giurgi, Mariana Ionescu, Petrică Moise.

După acest spectacol la Casa Armatei a avut loc „Seara ca în Banatul Sârbesc” unde oaspeţii au putut degusta, în ritmul muzicii şi a dansului, arta culinară tradiţională de la noi. Ne bucură foarte mult faptul că echipa TVR cât şi participanţii spectacolului folcloric au ales să ne fie oaspeţi, în aceeaşi seară fiind organizată şi seara tradiţională Taiwaneză.